Ciocolată sau broccoli?

Acum vreo câțiva ani, pe vremea când baiatul era bebeluş, iar eu şi soțul învățam ‘din mers’ sa fim părinți, eram foarte obosiți. Era mereu nevoie ca bebe să fie schimbat, hrănit, legănat, adormit, spălat, plimbat şi apoi o luam de la capăt. Nopțile erau scurte, cu treziri dese, iar dimineața, după ce mă trezeam, ma gândeam cât mai e până la prânz, să dorm şi eu odată cu bebe.

Aşa am început să mâncăm din ce în ce mai multe dulciuri (în special ciocolată). Aveam o listă de cumpărături pe care ciocolata era mereu prezentă.

– Abia am cumpărat ieri dulciuri, ştergem ciocolata de pe lista? mă întreba soțul

– Nuuu…dacă se termină? Cum să rămân fără ciocolată? Doamne fereşte!

Încet-încet, ciocolata era tot mai căutată şi consumată la noi acasă, aveam un dulap din bucătărie unde mă furişam să mă îndulcesc atunci când ‘mi se descărcau bateriile’ (şi se descărcau des, de câteva ori pe zi). Ştiam că nu e sănătos, că nu mă ajută pe termen lung, dar aveam nevoie de energie, deci mâncam dulciuri. Mult şi des.

Într-o bună zi, pe când discutam dspre ce să cumpărăm, eu zic repede:

– În primul rând ciocolată!

Băieţelul era în leagăn şi se uita la noi cu ochi mari. Soțul a glumit:

– Probabil primul lui cuvânt va fi ciocolată

– De ce? întreb eu.

– Pentru că vorbim despre ciocolată, o mâncăm, o cumpărăm…e parte din viața noastră.

Ideea aceasta ecprimată în cuvinte nu suna bine deloc, aşa că am început să mă gândesc la ce exemplu îi dau copilului.

– Hai să folosim un alt cuvânt pentru asta! Să nu mai audă aşa des ‘ciocolată’.

– Ce cuvânt? mă întreabă soțul râzând. Vrei să-i spunem broccoli? 

Şi asta a devenit denumirea secretă pentru dulciuri. Pe shopping list apărea ‘broccoli’, eu ziceam ‘aş mânca niste broccoli’, ne trimiteam mesaje cu ‘mai avem broccolli?’. Broccoli în sus, broccoli în jos toată ziua, măcar auzea copilul un cuvânt despre mâncare sănătoasă (chiar dacă noi mâncam ciocolată).

Citeam pe ambalaj care e porția recomandată de ciocolată într-o zi şi mă apuca râsul. Cum adică să mănânci doar câteva pătrățele? Mi se părea imposibil.

Când ne auzeau prietenii vorbind despre ‘broccoli’ se uitau mirați la noi şi nu înțelegeau de unde e obsesia asta? Le explicam pe furiş că vorbeam codat, să nu audă copilul.

După câteva luni de ‘broccoli’, am început să folosim produse de la Forever, întâi gelul, apoi unele suplimente alimentare. Încet, pofta de ‘broccoli’ a început să scadă. Nu mai era pe lista de cumpătături toată ziua. Furişatul la dulapul cu bunătăți s-a rărit şi el.

Am renunțat la pseudonimul ‘broccoli’. Nu ne mai ascundeam după deget (sau după cuvinte). Aveam energie fără să tăbărâm pe dulapul cu dulciuri. O ciocolată se termina într-o săptămână. 

Nu s-a întâmplat peste noapte, a fost un proces care a durat, dar mâncam mai sănătos si nu mai aveam mereu poftă de dulciuri, ciocolată, chipsuri, şi alte recompense alimentare. De atunci, produsele Forever fac parte din viața noastră.

Zilele trecute, când am gustat ciocolata, am văzut că porția recomandată e de 3 cubulețe pe zi şi mi s-a parut rezonabil. Asta în condițiile în care avem 2 copii acum 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s